Relieful terestru reprezintă o temă centrală în programa de Bacalaureat la Geografie 2025, deoarece explică diversitatea formelor de pe Pământ și procesele care le-au modelat. Această lecție face parte din capitolul „Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei și ale României” și este esențială pentru înțelegerea structurii scoarței terestre, a interacțiunii dintre agenții interni și externi, precum și a impactului asupra activităților umane.
Prezentarea Programei Bacalaureat 2025
Conform programei oficiale, studiul reliefului este evaluat în secțiunea „Elemente fizico-geografice”, unde se cer următoarele competențe:
Recunoașterea unităților majore de relief (bazine oceanice, continente, forme de relief continentale).
Compararea proceselor de formare a reliefului (agenți interni vs. externi).
Analiza hărților tematice și a exemplelor regionale (ex: Carpații României).

Clasificarea Unităților Majore de Relief
1. Bazinele Oceanice
Acestea ocupă 71% din suprafața Pământului și includ patru oceane principale:
Oceanul Pacific (cel mai mare, 50% din suprafața oceanică).
Oceanul Atlantic, Indian și Arctic.
Structura bazinelor oceanice:
Unitate | Caracteristici | Exemplu |
---|---|---|
Platforma Continentală | Prelungire subacvatică a continentelor (adâncime: 200-400 m) | Platforma Mării Negre (România) |
Abruptul Continental | Trecere abruptă de la platformă la adâncimi mari (până la 4000 m) | Abruptul Atlanticului de Vest |
Câmpia Abisală | Suprafață plată la adâncimi de 2000-6000 m, cu dorsale și fose | Câmpia Abisală Pacifică |
Dorsalele Oceanice | Lanțuri montane submarine (ex: Dorsala Medio-Atlantică) | Dorsala Pacifică |
Fose Abisale | Zone foarte adânci (>6000 m), formate prin subducție | Groapa Marianelor (11.000 m) |
2. Continentele
Acestea ocupă doar 29% din suprafața terestră și sunt alcătuite din:
Scuturi (nuclee vechi, stabil tectonic – ex: Scutul Baltic în Europa).
Platforme (suprafețe joase acoperite cu sedimente – ex: Platforma Est-Europeană).
Orogene (lanțuri montane tinere – ex: Alpii, Carpații).

Forme Majore de Relief Continental
1. Munții
Definiție: Forme înalte (>1000 m), rezultate din orogeneză (ex: Carpații din România).
Tipuri:
Munți tineri (Alpii, Himalaya – formate în orogeneza alpină).
Munți vechi (Munții Hercynieni – erodați în timp).
2. Podișurile
Caracteristici: Suprafețe plate sau ușor ondulate (ex: Podișul Transilvaniei).
Geneză: Eroziunea munților vechi sau acumularea de sedimente.
3. Câmpiile
Caracteristici: Suprafețe plane (<300 m altitudine) – ex: Câmpia Română.
Tipuri:
Câmpii aluviale (formate prin sedimentare – ex: Delta Dunării).
Peneplene (eroziune totală a reliefului – ex: Câmpia de Vest).

Tabel Comparativ: Relieful Europei vs. României
Criteriu | Europa | România |
---|---|---|
Unități majore | Alpii, Podișul Est-European, Câmpia Nord-Europeană | Carpații, Podișul Transilvaniei, Câmpia Română |
Procese dominante | Orogeneza alpină, eroziune glaciară | Orogeneza alpină, sedimentare fluvială |
Altitudine maximă | Mont Blanc (4808 m) | Vârful Moldoveanu (2544 m) |
Forme reprezentative | Dorsala Medio-Atlantică, Groapa Hellenică | Subcarpații, Depresiunea Transilvaniei |
Harta Reliefului României
Carpații: Împărțiți în Orientali, Meridionali și Occidentali.
Podișul Transilvaniei: Suprafață plată cu altitudini de 500-700 m.
Câmpia Română: Zonă fertilă situată între Carpați și Dunăre.

Recomandări
Studiul reliefului terestru este esențial pentru examenul de Bacalaureat 2025. Pentru a maximiza rezultatele:
Analizați hărțile tematice și tabelele comparative.
Înțelegeți procesele de formare a munților, podișurilor și câmpiilor.
Accesati cursul video complet de pregătire pentru BAC la Geografie.
Succes la examen! 🌍📚