Războiul Rece a reprezentat una dintre cele mai importante perioade din istoria relațiilor internaționale, caracterizată prin confruntarea politică, ideologică și economică dintre două sisteme opuse: lumea comunistă, condusă de URSS, și lumea democratică, sub conducerea SUA. România, ca stat din Europa de Est, a fost direct implicată în acest conflict, iar poziția sa diplomatică a cunoscut o evoluție interesantă de-a lungul acestei perioade.
Pe scurt
- 1948-1953: subordonare față de URSS (Tratatul de prietenie și asistență mutuală din 1948).
- 1958: retragerea trupelor sovietice din România; 1964: Declarația din aprilie, după respingerea Planului Valev.
- 1967-1968: relații cu RFG, menținerea relațiilor cu Israelul și refuzul de a participa la invadarea Cehoslovaciei.
- Anii ’70: vizitele lui Nixon (1969) și Ford (1975), aderarea la GATT (1971), FMI și Banca Mondială (1972).
- După 1985: izolare internațională, din cauza cultului personalității și a încălcării drepturilor omului.
Contextul istoric al Războiului Rece
Războiul Rece a început după destrămarea coaliției antihitleriste la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Principalele momente care au marcat începutul acestei perioade au fost:
- Acordul de procentaj de la Moscova (1944) – Churchill și Stalin au împărțit sferele de influență în Europa, România fiind plasată 90% sub influență sovietică și 10% sub influență anglo-americană
- Conferințele interaliate de la Ialta și Potsdam (1945)
- Discursul lui Churchill despre „cortina de fier” (5 martie 1946) – a definit separarea Europei în două blocuri ideologice opuse
- Planul Marshall (1947) – respins de URSS și statele aliate acesteia
- Înființarea NATO (1949) și a Pactului de la Varșovia (1955) – organizațiile militare ale celor două blocuri
Evoluția politicii externe a României comuniste
Perioada subordonării necondiționate față de URSS (1948-1953)
În această primă etapă, România s-a caracterizat printr-o docilitate servilă față de Uniunea Sovietică, evidențiată prin:
- Semnarea Tratatului de pace de la Paris (februarie 1947) – România a recuperat Nord-Vestul Transilvaniei, dar a pierdut definitiv Basarabia
- Încheierea Tratatului de prietenie și asistență mutuală cu URSS (februarie 1948) – valabil pentru 20 de ani, permitea amestecul sovietic în toate problemele statului român
- Susținerea URSS în conflictul cu Iugoslavia lui Tito
- Sprijinul acordat pentru reprimarea Revoluției Maghiare (1956) – demonstrând loialitatea față de URSS
Primele semne de reorientare (1953-1964)
După moartea lui Stalin (1953), relațiile româno-sovietice încep să prezinte unele elemente noi:
- Inaugurarea Podului Prieteniei Giurgiu-Ruse (1954)
- Aderarea României la Pactul de la Varșovia (14 mai 1955)
- Retragerea trupelor sovietice din România (1958) – primul semn important de ieșire de sub controlul strict sovietic
- Vizita lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Iugoslavia și începerea proiectului hidroenergetic de la Porțile de Fier (1963)
- Reorientarea treptată a comerțului românesc spre Europa Occidentală (după 1960)
- Ridicarea legațiilor britanice și franceze la rang de ambasadă
- Votul diferit față de URSS la ONU (1963) – pentru prima dată România votează independent
Declarația de independență (1964)
Anul 1964 marchează un moment crucial în politica externă românească:
- Respingerea Planului Valev – plan economic interstatal care ar fi dus la dezmembrarea economiei naționale
- Declarația din aprilie 1964 – document fundamental care afirma dreptul la independență și neamestec în afacerile interne ale partidelor comuniste
Afirmarea independenței (1967-1968)
Această perioadă reprezintă apogeul afirmării independenței României în blocul comunist:
- Menținerea relațiilor diplomatice cu Israelul după Războiul de Șase Zile (1967) – singura țară comunistă care a făcut acest lucru
- Stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Federală Germania (1967)
- Critica deschisă a intervenției Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia (1968) – moment definitoriu pentru politica externă românească
- România a fost singurul membru al Pactului de la Varșovia care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei
Consecințele afirmării independenței (după 1968)
Poziția României din 1968 a avut numeroase consecințe pozitive:
- Creșterea prestigiului internațional
- Vizita generalului Charles de Gaulle la București (1968)
- Vizita președintelui american Richard Nixon (1969) – primul președinte american care a vizitat România
- Vizita președintelui american Gerald Ford (1975)
- Primirea de credite financiare importante din Occident
- Rolul de mediator în relațiile internaționale:
- Restabilirea relațiilor SUA-China (1971-1972)
- Medierea în conflictul din Orientul Mijlociu (1977)
- Aderarea la instituții financiare internaționale:
- GATT (1971)
- Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (1972)
- Obținerea regimului comercial preferențial din partea Pieței Comune (1973)
Izolarea internațională (după 1980)
După 1980, relațiile României cu Occidentul s-au deteriorat progresiv din cauza:
- Intensificării cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu
- Nerespectării Acordurilor de la Helsinki
- Încălcării flagrante a drepturilor omului
Aceste probleme au dus la izolarea internațională a României după 1985, situație în care țara se afla în momentul izbucnirii Revoluției din 1989.
Evaluarea cunoștințelor pentru examenul de Bacalaureat
Pentru a vă pregăti corespunzător pentru examenul de Bacalaureat, este important să puteți răspunde la următoarele tipuri de întrebări:
- Menționarea constantelor acțiunilor diplomatice ale României în perioada 1948-1958
- Prezentarea a două acțiuni diplomatice care ilustrează relațiile României cu Europa Occidentală după 1968
- Argumentarea prin fapte istorice a izolării internaționale a României după 1985
- Formularea unui punct de vedere referitor la rolul României în relațiile internaționale în perioada Războiului Rece, susținut prin argumente istorice
Stăpânirea acestor concepte și a cronologiei evenimentelor vă va asigura succesul la examenul de Bacalaureat, oferindu-vă totodată o înțelegere mai profundă a modului în care România s-a poziționat pe scena internațională în timpul Războiului Rece.
Citește și
- România în Războiul Rece – Lecție completă pentru BAC la Istorie
- Secolul XX între democrație și totalitarism: ghid pentru BAC la Istorie
- Rezolvare completă istorie Bacalaureat 2025 (Varianta 1): Subiectele I, II și III, Explicate pas cu pas
- Sursă oficială: pagina Bacalaureat a Ministerului Educației (calendar, metodologie, programe)
Întrebări frecvente despre România în Războiul Rece
Când a început Războiul Rece?
După destrămarea coaliției antihitleriste, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Momente-cheie: acordul de procentaj (1944), conferințele de la Ialta și Potsdam (1945), discursul lui Churchill despre „cortina de fier” (1946) și Planul Marshall (1947).
Ce a fost Declarația din aprilie 1964?
Documentul prin care conducerea comunistă de la București a afirmat dreptul fiecărui partid comunist la independență și neamestec în treburile interne, după respingerea Planului Valev.
De ce este important anul 1968 pentru politica externă a României?
România a fost singurul membru al Pactului de la Varșovia care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei și a criticat-o deschis, ceea ce i-a adus prestigiu în Occident.
Ce președinți americani au vizitat România comunistă?
Richard Nixon (1969), primul președinte american care a vizitat România, și Gerald Ford (1975).
De ce a ajuns România izolată internațional după 1985?
Din cauza cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, a nerespectării Acordurilor de la Helsinki și a încălcării drepturilor omului.
Curs complet de pregătire pentru BAC la Istorie
Vrei să recapitulezi toată materia de Istorie pentru BAC fără să cauți prin fișe și caiete? Cursul video i-școala te ia capitol cu capitol, în ordinea programei, cu lecții scurte și 370+ grile cu explicații.
Costă 299 lei în loc de 399 lei, plată unică, cu acces 12 luni de pe telefon, tabletă sau laptop. Ai 10 zile să îl testezi: dacă nu ți se potrivește, primești banii înapoi.
