Rezolvarea Testului de Antrenament la Limba Română – Ghid Complet pentru BAC 2024 - Sesiunea specială
Pregătește-te eficient pentru examenul de Bacalaureat cu soluțiile detaliate pentru Testul de Antrenament din Sesiunea Specială din anul 2019 la Limba Română. Acest articol îți oferă răspunsuri corecte, explicații pas cu pas și exemple rezolvate, astfel încât să înțelegi cerințele fiecărui subiect.
Fie că te pregătești cu ajutorul celor 100 de variante BAC la română, fie că explorezi alte teste de antrenament BAC 2024, acest ghid te ajută să-ți îmbunătățești strategia de învățare.
Ce vei găsi în acest articol:
- Rezolvarea completă a subiectelor din Testul de Antrenament de la Sesiunea Specială din anul 2019, adaptată baremului oficial.
- Sfaturi utile pentru abordarea subiectelor la proba scrisă.
- Linkuri către alte modele BAC 2024 la română și teste de antrenament BAC matematică, pentru o pregătire completă.
Nu rata ocazia de a învăța eficient, fără stres, și de a-ți crește șansele de succes la examenul de BAC 2024. Fiecare test rezolvat te aduce mai aproape de notele pe care ți le dorești!
Cerințele de la subiectul I, Test de antrenament Sesiunea Specială 2019 | Limba română
1. Indică sensul din text al secvenței Mai ai de furcă. 6 puncte
Secvența „Mai ai de furcă” înseamnă că tânăra scriitoare mai are de muncit și de corectat manuscrisul pentru a atinge perfecțiunea dorită.
2. Menționează în cât timp a fost scris romanul Ion, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte.
Liviu Rebreanu a lucrat timp de unsprezece ani la romanul Ion, fapt care subliniază răbdarea și dedicarea sa.
3. Precizează un motiv pentru care fata începe să plângă, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă din textul dat. 6 puncte
Fata începe să plângă pentru că i se cere să mai lucreze un an la manuscris, iar ea consideră această perioadă prea lungă, după ce deja a depus un efort considerabil. Acest lucru reiese din secvența: „Dar uite, i se mai cere un an. Ca și când ar fi nimica toată un an!”
4. Explică atitudinea manifestată de Liviu Rebreanu față de tânăra Cella Serghi, valorificând textul dat. 6 puncte
La început, Liviu Rebreanu este sever, criticând graba fetei, dar ulterior îi arată blândețe și o încurajează, spunând: „Ești un scriitor. Ai reușit.” Această atitudine arată echilibrul între exigență și empatie.
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a tinerei scriitoare, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte
Tânăra scriitoare este sensibilă, lucru evident din reacția ei la critica lui Liviu Rebreanu. Lacrimile și gândurile de renunțare trădează o fire emotivă, dar, în același timp, își dorește să devină un scriitor autentic, ceea ce denotă ambiție.
Cerințele de la subiectul B, Test de antrenament Sesiune Specială | Limba română
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă talentul este sau nu suficient pentru realizarea unei opere valoroase, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Pe firul de păianjen al memoriei de Cella Serghi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faă de problematica pusă în discuie, enunarea si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte si să dezvolte subiectul propus.
Răspunsul la cerința B:
Talentul nu este suficient pentru realizarea unei opere valoroase, fiind necesare și alte calități, precum răbdarea, munca asiduă și dorința de perfecționare. Fragmentul oferă un exemplu elocvent prin discuția dintre Liviu Rebreanu și tânăra scriitoare. Deși Rebreanu recunoaște talentul fetei, îi subliniază importanța muncii și a timpului investit în dezvoltarea manuscrisului: „Nu ajunge să ai talent, trebuie modestie, răbdare și muncă.” Astfel, el sugerează că o operă literară valoroasă se obține doar printr-un efort constant și disciplină.
Din experiența culturală, marii scriitori precum Mihai Eminescu au demonstrat că talentul este doar o componentă. Eminescu, de exemplu, își revizuia frecvent poeziile pentru a atinge perfecțiunea. Același lucru este valabil și în alte domenii artistice, unde dedicația și sacrificiul sunt esențiale.
În concluzie, talentul este un punct de plecare important, dar fără muncă și perseverență, valoarea unei opere nu poate fi atinsă. Prin urmare, succesul literar este rezultatul unui echilibru între darul natural și efortul susținut.
Rezolvare subiectul al II-lea
Notațiile autorului din fragment oferă detalii esențiale despre decor, timp, spațiu și caracterizarea personajelor. Descrierea sufrageriei, „o încăpere simplă, dar foarte îngrijită”, creează o atmosferă specifică unei familii modeste, iar detaliile despre mobilier și obiectele de uz zilnic reflectă obiceiurile cotidiene. În plus, notațiile despre Puiu, „crescut parcă numai în sus” și despre servitoarea Catinca, „încă vioaie și vrednică”, completează imaginea personajelor prin gesturi și trăsături definitorii.
Prin aceste elemente, autorul facilitează înțelegerea relațiilor dintre personaje și cadrul în care se desfășoară acțiunea. De asemenea, indicațiile scenice, precum „Catinca intră și trântește ușa cu putere”, contribuie la dinamica textului, accentuând tensiunile și tipologiile umane surprinse. Notațiile îmbogățesc textul, conferindu-i autenticitate și expresivitate.
Cerințele de la subiectul III
Eseu – Particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda
Introducere
Romanul Moromeții de Marin Preda este una dintre cele mai reprezentative opere ale literaturii române postbelice, integrându-se în realismul social. Autorul surprinde tranziția dintre două epoci istorice, având ca fundal destrămarea lumii rurale tradiționale. Prin construcția personajelor complexe și analiza profundă a relațiilor familiale și sociale, romanul dezvăluie conflicte morale, economice și politice ale satului românesc interbelic.
1. Trăsături ale realismului reflectate în roman
Observarea detaliată a realității sociale: Marin Preda surprinde viața din satul românesc prin detalii precise despre obiceiuri, modul de gândire al țăranilor și structura economică a societății. De exemplu, relațiile dintre Ilie Moromete și ceilalți membri ai familiei reflectă tensiunile generate de diferențele de mentalitate și de contextul economic dificil.
Construcția personajelor verosimile: Personajele sunt construite în mod realist, fiecare având trăsături complexe și contradictorii. Ilie Moromete, personajul central, este un tată autoritar, dar în același timp un om care prețuiește libertatea și valorile tradiționale. Prin replicile și acțiunile sale, devine reprezentativ pentru criza satului tradițional.
2. Episoade relevante pentru tema romanului
Scena cinei: Scena cinei din debutul romanului este emblematică pentru tema destrămării familiei tradiționale. Dialogurile dintre membrii familiei Moromete dezvăluie lipsa de armonie, în timp ce atitudinea contemplativă a lui Ilie sugerează încercarea de a menține ordinea într-un univers fragil.
Conflictul dintre Ilie Moromete și fiii săi: Episodul în care fiii lui Moromete pleacă la București fără permisiunea tatălui lor simbolizează ruptura generațională și dorința de emancipare a tinerilor. Acest moment evidențiază și tema pierderii autorității părintești, centrală în roman.
3. Elemente de structură și limbaj
Perspectiva narativă: Naratorul omniscient oferă o imagine completă asupra personajelor și evenimentelor, contribuind la analiza psihologică profundă. Această tehnică narativă permite cititorului să înțeleagă atât gândurile și emoțiile personajelor, cât și contextul social mai larg.
Limbajul: Limbajul folosit în roman este adaptat specificului rural, fiind presărat cu arhaisme, expresii populare și proverbe. Acest aspect conferă autenticitate și reflectă fidel mentalitatea și modul de exprimare al personajelor, în special al lui Ilie Moromete.
Concluzie
Romanul Moromeții de Marin Preda este o frescă socială complexă, care surprinde destrămarea satului tradițional și criza valorilor familiale. Analiza realistă, construcția personajelor și tehnicile narative contribuie la valoarea literară a operei. Temele abordate și stilul autentic fac din Moromeții un reper al literaturii române postbelice.
Ce spun elevii care au folosit i-școala?


Vezi și Rezolvarea Subiectului III la Limba și Literatura Română | Bacalaureat 2023, profil uman
Ce spun elevii care au folosit i-școala?








