Rezolvare subiecte Test de antrenament 5 | Limba română
Vrei să treci examenul de Bacalaureat fără stres?
Rezolvarea subiectelor de antrenament este cheia succesului! În acest articol, îți oferim soluții detaliate pentru Testul de Antrenament 5 la Limba Română din anul 2020, parte din cele 100 de variante pentru BAC. Descoperă cum să abordezi eficient cerințele examenului, fie că este vorba despre analiza unui text literar, redactarea unui eseu sau rezolvarea întrebărilor de gramatică.
Pregătirea pentru BAC 2025 nu trebuie să fie un proces stresant.
Cu ajutorul testelor de antrenament la română și matematică, îți poți organiza învățarea pas cu pas. Modelele noastre de teste rezolvate îți oferă claritate și îți îmbunătățesc înțelegerea.
De asemenea, abordăm variantele oficiale BAC și testele actualizate pentru anul 2024, inclusiv subiectele din cadrul probezei scrise la limba română.
Accesează ghidul nostru complet pentru rezolvarea modelelor BAC 2025, care include teste grilă, exerciții practice și explicații pas cu pas. Fii sigur că, indiferent de dificultatea testului, vei avea toate resursele pentru a obține o notă de top!
Ce vei găsi în acest articol:
- Soluții detaliate pentru Testul de Antrenament 5 – proba la Limba Română.
- Exemple rezolvate din cele mai dificile exerciții.
- Sfaturi pentru redactarea unui eseu perfect.
- Linkuri către teste de antrenament pentru BAC la matematică și română.
Pregătirea pentru BAC începe acum! Intră în lumea materialelor de pregătire create special pentru tine și asigură-te că vei obține rezultate excelente.
Cerințele de la subiectul I, Test de antrenament 3 | Limba română
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței nu-mi găseam astâmpăr. 6 puncte
Răspuns formulat: Secvența „nu-mi găseam astâmpăr” semnifică starea de agitație interioară a naratorului, determinată de mirosul fânului și de gândurile sale.
2. Menționează numărul de persoane care pleacă la pescuit, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
Răspuns formulat: La pescuit pleacă cinci persoane.
3. Precizează o caracteristică a peisajului descris, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din al treilea paragraf. 6 puncte
Răspuns formulat: O caracteristică a peisajului descris este bogăția naturii, justificată de secvența: „zăvoaiele din susul Olteniţei, şi ostrovul negru din faţa noastră, cu pădurea lui deasă de arini”.
4. Explică motivul dezamăgirii sergentului, valorificând ultimul paragraf din textul dat. 6 puncte
Răspuns formulat: Sergentul este dezamăgit deoarece, deși a aruncat plasa cu pricepere, aceasta nu a prins nimic, ceea ce îl face să fluiere a pagubă.
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a autorului, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte
Răspuns formulat: O trăsătură a autorului este sensibilitatea, evidențiată prin descrierea detaliată a peisajului și prin reflecțiile asupra cântecului greierilor, care simbolizează conexiunea dintre natură și umanitate.
Cerințele de la subiectul B, Test de antrenament 3 | Limba română
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă starea interioară influenţează sau nu modul în care este percepută lumea, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Memorii de război de George Topȋrceanu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Răspunsul la cerința B:
Starea interioară influențează modul în care percepem lumea, fapt demonstrat în textul lui George Topîrceanu. Naratorul descrie peisajul din jur printr-un filtru profund emoțional, legat de starea sa de agitație interioară: „nu-mi găseam astâmpăr”. Acest disconfort îi determină atenția asupra detaliilor subtile ale naturii – cântecul greierilor și lumina lunii pe Dunăre – elemente care amplifică melancolia și sentimentul de izolare. Percepția sa asupra peisajului reflectă gândurile și regretele sale, conturând un peisaj mai mult interior decât exterior.
Din experiența personală, am observat că stările de tristețe mă fac să interpretez lumea ca fiind lipsită de culoare, în timp ce o stare de bucurie transformă același peisaj într-un loc plin de viață. De exemplu, în momentele de entuziasm, o simplă plimbare prin parc mi se pare o experiență minunată, în timp ce în zilele dificile același parc poate părea pustiu.
Astfel, atât textul literar, cât și experiențele cotidiene demonstrează că percepția noastră asupra lumii este modelată de stările emoționale.
În concluzie, lumea exterioară este un reflex al lumii noastre interioare, iar emoțiile sunt cele care filtrează realitatea, determinând modul în care o interpretăm.
5 ponturi pentru rezolvarea cerinței B la examenul de Bacalaureat:
1. Formularea clară a opiniei din primul paragraf
Începe răspunsul cu o opinie fermă și clar exprimată, pentru a seta direcția textului. Folosește fraze precum: „Consider că starea interioară influențează percepția asupra lumii” sau „Sunt de părere că starea emoțională nu afectează modul în care percepem realitatea”. Această claritate asigură acordarea punctajului integral pentru opinie.
2. Construcția logică a textului
Structurează textul în trei părți: introducere (opinia formulată), dezvoltare (două argumente) și concluzie.
Fiecare argument trebuie să fie enunțat clar și dezvoltat în cel puțin două-trei fraze, folosind conectori precum „în primul rând”, „în al doilea rând”, „astfel” sau „în concluzie”. Conectorii adecvați asigură continuitatea ideilor și acordarea punctajului maxim pentru logică.
3. Raportarea echilibrată la text și experiențe personale
Utilizează un exemplu bine selectat din textul literar (un detaliu semnificativ) pentru primul argument. Exemplu: „Naratorul descrie peisajul influențat de agitația sa interioară, ceea ce evidențiază conexiunea dintre emoții și percepție.”
Pentru al doilea argument, oferă un exemplu din experiența personală sau culturală, care să fie simplu, dar relevant. De exemplu: „Am observat că, în momentele de entuziasm, percep lucruri obișnuite ca fiind mult mai frumoase.”
4. Folosirea unui limbaj literar și expresiv
Adaptează stilul de scriere la cerințele unui eseu argumentativ, utilizând termeni variați, evitați repetițiile și folosiți figuri de stil ușoare, dacă se potrivesc. De exemplu: „Peisajul este un ecran pe care proiectăm stările noastre interioare”.
Respectarea normelor de ortografie și punctuație este esențială pentru a evita pierderea punctelor.
5. Concluzie bine formulată
Încheie textul cu o concluzie care sintetizează ideea centrală și reafirmă opinia inițială, fără a introduce elemente noi. De exemplu: „În concluzie, percepția noastră asupra lumii este influențată major de stările interioare, iar emoțiile funcționează ca un filtru care modelează realitatea.”
Rezumat:
Introducere: Exprimarea clară a opiniei.
Dezvoltare: Două argumente bine structurate – unul din text, unul din experiență personală.
Stil: Limbaj expresiv și conectori adecvați.
Concluzie: Sintetizează fără a introduce idei noi.
Ortografie: Revizuiește textul pentru a elimina greșelile gramaticale sau de punctuație.
Aceste trucuri sunt valabile pentru orice temă similară și te vor ajuta să obții punctaj maxim! 😊
Cerințele de la subiectul II, Test de antrenament 3 | Limba română
Rezolvare subiectul al II-lea
Poemul „Lucruri suntem” de Lucian Blaga surprinde dualitatea ființei umane, care se află la granița dintre material și spiritual. Ideea poetică centrală este că oamenii sunt parte integrantă a lumii fizice („lucruri suntem printre lucruri”), dar posedă o dimensiune spirituală profundă, exprimată prin dorințe, vise și doruri. Acest conflict între materialitate și aspirație este sugerat de metafora drumului norilor, care simbolizează idealurile inaccesibile.
Blaga folosește mijloace artistice precum metafora („gânduri ca pietrele, uneori stele”), care reflectă complexitatea gândirii umane, oscilând între concret și înălțare spirituală. Repetiția expresiei „ne-am duce” subliniază dorința de transcendere, în timp ce antiteza dintre „lumea noastră” și „drumul norilor” evidențiază limitele existenței umane.
Cerințele de la subiectul III
Eseu – Particularități de construcție a unui personaj dintr-o comedie studiată
Introducere
Ion Luca Caragiale, unul dintre cei mai importanți dramaturgi români, excelează în crearea unor personaje memorabile în comedia „O scrisoare pierdută”. Printre acestea, Trahanache, lider politic local, este o figură emblematică pentru critica socială și umorul caracteristic operei lui Caragiale. Personajul simbolizează pasivitatea, compromisurile și superficialitatea unei clase politice dominate de relații și interese personale.
Statutul social, psihologic și moral al lui Trahanache
Trahanache ocupă un statut social important în comunitatea sa, fiind președintele partidului și al mai multor comisii. Această poziție reflectă o societate în care relațiile personale și interesele de grup prevalează asupra valorilor autentice și a meritocrației. El este un personaj care se bucură de respect aparent, dar autoritatea sa este mai degrabă formală.
Din punct de vedere psihologic, Trahanache este caracterizat printr-o aparentă naivitate și o dorință constantă de a evita conflictele. Deși pare dezinformat cu privire la trădarea soției și la comploturile politice din jurul său, replicile sale trădează, uneori, o inteligență subtilă și abilitatea de a manipula situațiile în favoarea sa. Această ambiguitate psihologică contribuie la complexitatea personajului și la valoarea comediei. Moral, Trahanache este un personaj contradictoriu – promovează valori tradiționale precum familia, dar tolerează imoralitatea atunci când aceasta îi permite să mențină aparențele.
O trăsătură caracteristică ilustrată prin două scene
Una dintre trăsăturile definitorii ale lui Trahanache este naivitatea. Aceasta se evidențiază în scena în care analizează „scrisoarea pierdută”. În loc să înfrunte problema, Trahanache preferă să o minimalizeze printr-o replică ce devine emblematică: „murdar sufletul care gândește murdar”. Această reacție subliniază tendința sa de a evita confruntările directe și de a adopta o poziție conciliantă.
O altă scenă relevantă este interacțiunea cu Tipătescu și Zoe, unde Trahanache acceptă explicațiile lor fără a-și exprima suspiciuni. Aceasta trădează atât o lipsă de dorință de a complica situația, cât și o înțelegere subtilă a jocului politic. Umorul derivă din această aparentă pasivitate, dar și din faptul că el nu este complet lipsit de înțelepciune.
Analiza a două componente de structură și limbaj
Modalități de caracterizare: Caragiale folosește dialogul pentru a evidenția personalitatea lui Trahanache. Expresiile sale, precum „ai puțintică răbdare”, subliniază calmul său aparent, dar și o strategie de a câștiga timp pentru a manipula situațiile. De asemenea, replicile lungi și deseori redundante evidențiază superficialitatea personajului, amplificând comicul de caracter.
Conflictul dramatic: Trahanache are un rol central în intrigă, contribuind la echilibrul comic. Conflictele din jurul „scrisorii pierdute” sunt tratate cu o ironie subtilă, iar reacțiile sale contrastează cu tensiunile celorlalte personaje. Prin aceasta, Caragiale creează comicul de situație și caracter, definitoriu pentru întreaga piesă.
Concluzie
Trahanache este unul dintre cele mai complexe și memorabile personaje create de Caragiale. El simbolizează compromisurile, pasivitatea și superficialitatea clasei politice, fiind construit cu ajutorul unor mijloace artistice precum dialogul caracterizator și integrarea în conflictul dramatic. Prin naivitatea aparentă și reacțiile sale comice, Trahanache devine o sursă de umor și o oglindă a realităților sociale criticate de dramaturg.
Ce spun elevii care au folosit i-școala?


Vezi și Rezolvarea Subiectului III la Limba și Literatura Română | Bacalaureat 2023, profil uman
Ce spun elevii care au folosit i-școala?








