Rezolvare subiecte Test de antrenament 4 | Limba română
În pregătirea ta pentru bacalaureatul la limba română, fiecare exercițiu, fiecare test este o piatră de temelie pentru succesul tău.
Așa că, în timp ce ne concentrăm asupra Rezolvare subiecte Test de antrenament 3 | Limba română în acest articol, ne-am asigurat că acoperim și alte resurse valoroase pentru tine.
Ai ratat Rezolvare test 1 antrenament romana bac sau Testul 11 de antrenament romana rezolvare bac subiectul 2?
Nu te îngrijora, pentru că vom aborda și acestea. Vom analiza și Testul 7 de antrenament bac romana rezolvare subiectul 2, Testul 8 de antrenament romana rezolvare bac, precum și Rezolvare test 12 antrenament romana bac și Testul 12 de antrenament romana rezolvare bac subiectul 2.
Dacă ai nevoie de un repede refresh la Rezolvare test 2 antrenament romana bac sau Rezolvare test 1 antrenament romana bac, te-am acoperit și aici.
Deci, pregătește-te pentru o incursiune completă în universul materiei, cu toate resursele necesare pentru a-ți asigura un punctaj excelent la examen!
Cerințele de la subiectul I, Test de antrenament 3 | Limba română
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privireu la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței bate orice fruct. 6 puncte
2. Menționează două operații necesare în procesul de preparare a marmeladei de măceșe, după culegerea acestora, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează anotimpul în care sunt culese măceșele, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Nichifor Crainic ajunge să promoveze marmelada de măceșe. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, în ce constă dificultatea culegerii măceșelor, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte
A. Răspunsuri la cerințe
1. Sensul din text al secvenței “bate orice fruct” se referă la superioritatea gustului marmeladei de măceșe față de orice altă marmeladă făcută din alte fructe. Măceșa, deși este un fruct ghimpoas și dificil de prelucrat, oferă o marmeladă cu un gust excepțional, care depășește calitativ gustul altor marmelade.
2. Două operații necesare în procesul de preparare a marmeladei de măceșe, după culegerea acestora, sunt:
– Curățarea măceșelor de cozi și de vârfurile ca niște flori lemnoase, astfel încât să rămână numai fructele roșii.
– Fierberea măceșelor în apă simplă până devin terci, apoi trecerea lor printr-o strecurătoare specială pentru a obține zeama.
3. Anotimpul în care sunt culese măceșele este toamna. Justificarea acestei afirmații se bazează pe secvența: “Căzuse bruma și doborâse frunzișurile. Pe ramuri n-au mai rămas decât stropiturile roșii ale fructelor”.
4. Motivul pentru care Nichifor Crainic ajunge să promoveze marmelada de măceșe este entuziasmul său față de finețea acestui aliment, care, deși necesită o îndelungă răbdare în procesul de preparare, oferă un gust excepțional și unic.
5. Dificultatea culegerii măceșelor constă în faptul că aceste fructe sunt protejate de ghimpi ascuțiți. Când sunt culeși, ghimpii pot trece prin mănuși, haine și ciorapi, lăsând înțepături dureroase. Deși măceșele sunt atrăgătoare datorită mulțimii și frumuseții lor, apărarea lor ghimpoasă face procesul de culegere provocator și dureros.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă activitățile realizate din pasiune pot sau nu să atenueze intensitatea problemelor personale, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Memorii de Nichifor Crainic, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Răspunsul la cerința B:
Activitățile realizate din pasiune au puterea de a atenua intensitatea problemelor personale, oferind un refugiu și o modalitate de a ne deconecta de la stresul și anxietatea cotidiană. Pasiunea, în esența sa, este o emoție puternică și pozitivă care ne permite să ne concentrăm pe ceea ce ne place, să ne pierdem în activitate și să uităm de problemele care ne apasă.
Fragmentul din volumul “Memorii” de Nichifor Crainic ilustrează perfect această idee. Autorul, prins de “pasiunea gastronomică”, decide să se implice în procesul de preparare a marmeladei de măceșe. Deși activitatea este migăloasă și necesită multă răbdare, implicarea sa în acest proces îl ajută să uite de grijile sale.
Acest exemplu evidențiază cum o activitate realizată din pasiune poate fi un balsam pentru suflet, oferind o evadare din realitate și o ocazie de a ne concentra pe ceva care ne aduce bucurie.
Din experiența personală, pot spune că atunci când mă dedic unei activități care îmi place cu adevărat, uit complet de problemele și preocupările mele. Fie că este vorba de citit, scris, desenat sau orice altă activitate care îmi place, aceste momente de pasiune sunt ca o terapie pentru minte și suflet. Ele mă ajută să mă regăsesc, să mă relaxez și să îmi încarc bateriile.
În concluzie, activitățile realizate din pasiune au un efect terapeutic asupra noastră. Ele ne oferă o evadare din realitate, ne ajută să ne deconectăm de la probleme și să ne regăsim echilibrul interior.
Așadar, este esențial să ne găsim acele activități care ne pasionează și să le practicăm regulat, pentru a ne menține sănătatea mentală și echilibrul emoțional.
Cerințele de la subiectul II
Rezolvare subiectul al II-lea
Notațiile autorului în fragmentul prezentat au rolul esențial de a oferi cititorului sau spectatorului detalii suplimentare despre contextul și atmosfera scenei, detalii care nu pot fi transmise doar prin dialogul dintre personaje. Aceste indicații scenice sunt vitale pentru înțelegerea evoluției temporale și a schimbărilor survenite în viața personajelor.
Prima notație, “Câteva luni mai târziu“, ne informează despre trecerea timpului de la ultima scenă. Descrierea încăperii ca având “aspect de talcioc” și mențiunea că “Se simte că în casă e înghesuială” sugerează o schimbare în dinamica gospodăriei, poate datorită unor evenimente neașteptate sau a unor oaspeți. Geamantanele cu etichete de hoteluri străine pot indica călătorii sau vizite recente.
Notația despre “pasiență” este, de asemenea, crucială pentru înțelegerea acțiunii. Fără această clarificare, cititorul sau spectatorul ar putea confunda activitatea Emiliai cu o altă formă de divertisment sau chiar cu o activitate culinară, având în vedere discuția despre marmeladă.
În concluzie, notațiile autorului în acest fragment funcționează ca un ghid esențial, oferind context și claritate acțiunii și dialogului dintre personaje. Ele sunt indispensabile pentru o înțelegere corectă și completă a scenei.
Cerințele de la subiectul III
Caracterizare personaj: Stefan
Gheorghidiu
Context literar
Aderand la ideile lui Eugen Lovinescu, privind modernizarea literaturii romane, Camil Petrescu sustinea si el ca literatura trebuie sa se sincronizeze cu psihologia si filosofia epocii, dar si cu celelalte domenii de cunoastere. Prozatorul sustine o creatie autentica, inspirata din propria experienta de viata, filtrata prin propria constiinta.
Prezentarea operei
Publicat in anul 1930, in perioada interbelica, romanul “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” de Camil Petrescu este un roman modern, subiectiv, de analiza psihologica, un roman al experientei.
Temele principale
Tema romanului este drama intelectualului lucid, dornic de cunoastere, de experiente absolute, intr-o societate limitata si corupta. Titlul operei sugereaza alte doua teme: iubirea si razboiul, ce reprezinta, de fapt, cele doua experiente fundamentale traite de personajul principal.
Caracterizarea personajului
Perspectiva narativa este subiectiva, naratiunea fiind relatata la persoana I, de naratorul personaj, Stefan Gheorghidiu. Personajul principal, Stefan Gheorghidiu, este individualizat prin caracterizarea directa facuta de celelalte personaje, prin autocaracteriazare si prin caracterizare indirecta, ce reiese din fapte, vorbe, ganduri, relatia cu celelalte personaje.
Din punct de vedere social, Gheorghidiu este initial un tanar student la Filosofie, care se casatoreste din dragoste cu Ela, studenta la Litere si duc o viata modesta, dar boema. Statutul sau social se schimba in momentul in care primeste o mostenire de la un unchi foarte bogat, Tache. Sotia sa este atrasa de lumea mondena si cea a afacerilor, in timp ce Gheorghidiu marturiseste ca se simte ca “supus unui tratament dureros”. Gheorghidiu nu poate face niciunul din compromisurile pe care le cere lumea in care ajunge pentru ca aceasta nu se potriveste cu firea lui cinstita, pasionata de idei inaltatoare si, de aceea, este un inadaptat social.
Din punct de vedere moral, personajul principal reprezinta tipul intelectualului, trasaturile sale fundamentale fiind inteligenta, orgoliul, simtul onoarei si al dreptatii. Psihologic, este foarte bine individualizat prin monologul interior, analiza, dar si prin tehnici moderne, introspectia, retrospectia, prezentarea fluxului constiintei. Se evidentiaza astfel un caracter analitic, reflexiv, hipersensibil, lucid. Conflictul exterior cu societatea este dublat de cel interior, provocat de incertitudinea iubirii: oscilatia intre a crede si a nu crede in fidelitatea Elei. Acest conflict are la baza altul mai profund, a avea sau nu incredere in inteligenta sa, in capacitatea lui de discernamant.
Orgoliul și experiențele de cunoaștere
Trasatura dominanta a personajului este orgoliul, aceasta fiind evidentiata si prin autocaracterizare: “negresit, sunt nemasurat de orgolios”. Tot orgoliul sta la baza celor doua experiente de cunoastere, iubirea si razboiul. Vazand iubirea in mod absolut, personajul se autocaracterizeaza, marturisind: “nu m-as fi putut realiza decat intr-o dragoste absoluta”.
O scena semnificativa in acest sens este cea de la inceputul romanului, in care se prezinta discutia de la popota ofiterilor despre dragoste si fidelitate. Aceasta porneste de la un fapt divers din ziar in care se relata cazul unui barbat care isi ucisese sotia infidela si fusese achitat de catre tribunal. Gheorghidiu intervine cu o energie neasteptata, acuzandu-i ca vorbesc despre lucruri pe care nu le cunosc si isi exprima propria parere despre iubire, afirmand ca “o iubire mare e mai degraba un proces de autosugestie” si “acei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt”.
Scena devine semnificativa si pentru ca declanseaza memoria involuntara a personajului, care, analizandu-se lucid, descopera ca dragostea lui pentru Ela se naste din admiratie, duiosie, dar mai ales din orgoliul de a fi atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente. Tot din orgoliu, Gheorghidiu o modeleaza pe Ela dupa prorpiul ideal de feminitate, considerand-o “femeia in exemplar unic”. Drama sa incepe in momentul in care realizeaza ca s-a inselat. Fire reflexiva, pasionala, analizeaza cu luciditate comportamentul Elei dupa ce primeste o mostenire de la unchiul sau, Tache, si aduna progresiv nelinisti si indoieli interioare care devin sfasietoare.
O scena semnificativa in evolutia personajului este excursia la Odobesti, caci accentueaza conflictul sau interior, declansand criza de incertitudine a iubirii. Gheorghidiu observa ca Ela acorda o atentie exagerata unui anume domn G. pe care il cunoscuse la una din petrecerile mondene. Constata ca sotia sa a mutat de doua ori pe toata lumea pentru a sta in aceeasi masina cu domnul G., pe drum toate comentariile le facea cu sau pentru acesta, fiind vizibil emotionata. La un popas, el ii ofera crengute de mar inflorit, iar la pranz Ela gusta din felul sau de mancare, gest pe care Gheorghidiu il considera intim. Comportamentul Elei ii provoaca o suferinta chinuitoare, acesta marturisind ca: “in cele trei zile cat am stat la Odobesti, am fost ca si bolnav”. Scena declanseaza un conflict interior mai profund, increderea in propria capacitate de discernamant: “se rupsese totodata si axa sufleteasca: increderea in vigoarea si eficacitatea inteligentei mele”.
Concluzie
In concluzie, gestul final al personajului demonstreaza ca acesta nu este un invins deoarece este capabil sa depaseasca esecul iubirii si sa se arate disponibil pentru o alta experienta de viata. Stefan Gheorghidiu ramane un personaj reprezentativ pentru categoria intelectualilor insetati de absolut, tipologie umana impusa in literatura romana de opera lui Camil Petrescu.
Ce spun elevii care au folosit i-școala?
Vezi și Rezolvarea Subiectului III la Limba și Literatura Română | Bacalaureat 2023, profil uman
Ce spun elevii care au folosit i-școala?
