Rezolvare subiecte Test de antrenament 3 | Limba română
În pregătirea ta pentru bacalaureatul la limba română, fiecare exercițiu, fiecare test este o piatră de temelie pentru succesul tău.
Așa că, în timp ce ne concentrăm asupra Rezolvare subiecte Test de antrenament 3 | Limba română în acest articol, ne-am asigurat că acoperim și alte resurse valoroase pentru tine.
Ai ratat Rezolvare test 1 antrenament romana bac sau Testul 11 de antrenament romana rezolvare bac subiectul 2?
Nu te îngrijora, pentru că vom aborda și acestea. Vom analiza și Testul 7 de antrenament bac romana rezolvare subiectul 2, Testul 8 de antrenament romana rezolvare bac, precum și Rezolvare test 12 antrenament romana bac și Testul 12 de antrenament romana rezolvare bac subiectul 2.
Dacă ai nevoie de un repede refresh la Rezolvare test 2 antrenament romana bac sau Rezolvare test 1 antrenament romana bac, te-am acoperit și aici.
Deci, pregătește-te pentru o incursiune completă în universul materiei, cu toate resursele necesare pentru a-ți asigura un punctaj excelent la examen!
Cerințele de la subiectul I, Test de antrenament 3 | Limba română
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței a găsit de cuviință. 6 puncte
2. Menționează în ce zi din săptămână primește tânăra vestea că i s-a acordat bursa asociată premiului Herder, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează ce efect au asupra tinerei studente discuțiile cu Tudor Arghezi, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care poetul alege să-i acorde bursa studentei Mihaela Tonitza. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o atitudine a autoarei care se desprinde din ultimul paragraf al textului dat. 6 puncte
A. Răspunsuri la cerințe:
- Secvența „a găsit de cuviință” are sensul de „a considerat potrivit” sau „a decis”, referindu-se la decizia luată de Tudor Arghezi de a-i acorda tinerei bursa Herder.
- Tânăra primește vestea că i s-a acordat bursa asociată premiului Herder într-o duminică. Aceasta pentru că în text se menționează că a citit anunțul într-o joi și după trei zile (vineri, sâmbătă, duminică) a primit telefonul.
- Discuțiile cu Tudor Arghezi au avut un efect maturizant asupra tinerei studente, făcând-o să se transforme la nivel interior. Acest lucru este justificat de secvența: „m-au transformat, m-au maturizat, au realizat – într-un timp foarte scurt – modificarea de calitate lăuntrică, substanțială din mine”.
- Motivul pentru care poetul alege să-i acorde bursa studentei Mihaela Tonitza este legat de solidaritatea și prietenia sa față de bunicul ei, pictorul N. N. Tonitza.
- Din ultimul paragraf al textului se desprinde o atitudine de recunoștință profundă și regret din partea autoarei față de Tudor Arghezi, exprimată prin faptul că îl consideră o prezență definitorie în viața sa și regretă că nu mai are ocazia să-i mulțumească.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă există sau nu oameni care schimbă viața celorlalți, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Răspunsul la cerința B:
Oamenii care ne schimbă viețile: influența marcantă a personalităților
Există, fără îndoială, oameni care au capacitatea de a schimba viețile celorlalți, fie prin acțiunile lor directe, fie prin influența pe care o exercită asupra minților și sufletelor altora. Această capacitate de a influența și de a transforma se regăsește adesea în persoane care au avut un impact semnificativ în societate, precum marii artiști, scriitori sau personalități publice.
Fragmentul extras din volumul „L-am cunoscut pe Tudor Arghezi” este un exemplu elocvent în această direcție. Tudor Arghezi, unul dintre cei mai mari poeți ai României, a avut un efect profund asupra autoarei Mihaela Tonitza-Iordache, nu doar prin acordarea unei burse, ci și prin discuțiile și sfaturile pe care i le-a oferit. Acest impact nu se bazează pe gesturi materiale, ci pe transmisia unei viziuni, a unei mentalități, a unei perspective asupra lumii și asupra vieții.
Oferind coliere populare pentru femei, https://www.swisswatch.is/product-category/rolex/daytona/ cum ar fi pandantive, chokere și. Cumpărați bijuterii dintr-o varietate de metale și pietre prețioase pentru orice ocazie.
Din propria mea experiență, am cunoscut profesori în școală și universitate care au modelat modul meu de gândire și percepția asupra lumii. Acești oameni, prin pasiunea lor pentru predare și dedicarea lor față de studenți, au avut capacitatea de a schimba direcția de dezvoltare a multora dintre noi, inspirându-ne să urmăm anumite cariere sau să ne implicăm în anumite cauze.
Concluzionând, existența unor astfel de oameni este indiscutabilă. Ei pot fi găsiți în toate domeniile vieții și au capacitatea unică de a schimba viețile altora, fie printr-o influ
Cerințele de la subiectul II
Rezolvare subiectul al II-lea
Notațiile autorului din fragmentul prezentat au un rol esențial în înțelegerea contextului și a atmosferei piesei. Prin descrierea camerei și a poziționării obiectelor, Lucian Blaga ne introduce într-o scenografie detaliată, care sugerează un mediu ordonat și posibil confortabil.
Elementele precum „tablourile făcute de-o mână de diletant” sau „un orologiu vechi cu lanțuri lungi” adaugă profunzime și textură spațiului, sugerând istoria și personalitatea personajelor care locuiesc acolo. Notația despre momentul zilei – „spre seară” și „lampa aprinsă” – setează atmosfera intimă și posibil misterioasă a scenei care urmează să se desfășoare.
Astfel, prin aceste indicații, Blaga nu doar descrie spațiul, ci și starea emoțională a scenei și tonul conversației dintre personaje.
Cerințele de la subiectul III
Relația dintre Ghiță și Ana în „Moara cu Noroc” de Ioan Slavici
Introducere
Nuvela „Moara cu Noroc” de Ioan Slavici explorează destinul omului, punând accent pe influența factorilor externi și pe alegerile personajelor în evoluția lor. Relația dintre Ghiță și Ana, protagoniștii nuvelei, reflectă modul în care ambiția, gelozia și superstiția pot transforma o iubire într-un coșmar.
Statutul celor două personaje
Ghiță este prezentat ca un om harnic, echilibrat și cu principii morale solide la începutul poveștii. El este un țăran prosper și își dorește o viață liniștită alături de familie. Însă, pe parcurs, ambiția sa de a deveni și mai bogat îl transformă, făcându-l vulnerabil la influențele negative.
Ana, soția lui Ghiță, este o femeie frumoasă și devotată familiei sale. Ea este superstițioasă, considerând că moara pe care o cumpără Ghiță nu le va aduce decât nenorociri. Superstiția ei devine o presimțire sumbră a destinului lor.
Evoluția relației dintre Ghiță și Ana
- Momentul cumpărării morii: Ghiță, influențat de sfaturile oamenilor și de dorința de îmbogățire, cumpără moara, în ciuda premonițiilor Anei. Acest moment marchează începutul distanțării dintre cei doi.
- Apariția lui Lică Sămădăul: Lică, un haiduc, intră în viața celor doi, exercitând o influență nefastă asupra lui Ghiță. Ana își dă seama de pericolul pe care îl reprezintă Lică și încearcă să îl îndepărteze pe Ghiță de el, dar fără succes. Relația lor este grav afectată de acest episod.
Elemente semnificative pentru evoluția relației dintre personaje
- Conflictul: Ghiță devine din ce în ce mai implicat în afaceri murdare alături de Lică, fapt care determină numeroase conflicte cu Ana. Ea îi reproșează constant alegerea de a cumpăra moara și de a se asocia cu haiducii, ceea ce îl îndepărtează și mai mult de familie.
- Tehnici narative: Slavici utilizează monologul interior și dialogul pentru a ilustra tensiunea dintre personaje și pentru a prezenta evoluția relației lor. Prin aceste tehnici, cititorul devine martorul direct al sentimentelor și gândurilor fiecărui personaj.
Concluzie
Relația dintre Ghiță și Ana din „Moara cu Noroc” este un exemplu cutremurător al modului în care factori externi și alegerile personale pot distruge un cămin odinioară fericit.
Slavici construiește cu măiestrie transformarea acestei relații, folosind tehnicile narative pentru a adânci impactul emoțional asupra cititorului.
Ce spun elevii care au folosit i-școala?


Vezi și Rezolvarea Subiectului III la Limba și Literatura Română | Bacalaureat 2023, profil uman
Ce spun elevii care au folosit i-școala?








