Rezolvare 3 subiecte bac istorie 2023 - sesiunea august

În articolul de astăzi, vă voi prezenta o analiză detaliată a subiectelor bac istorie 2023 din sesiunea de august.

Dacă v-ați pregătit folosind programa bac istorie 2023 și ați aruncat o privire și peste subiecte bac istorie anii trecuți, veți observa că unele teme se repetă, dar sunt și noutăți care pot surprinde. Voi oferi o rezolvare bac istorie 2023 structurată și bine argumentată, care să vă ajute să înțelegeți mai bine cerințele și răspunsurile așteptate.

De asemenea, pentru cei interesați de modul în care sunt acordate punctele, voi include și informații legate de barem bac istorie 2023.

Vom discuta despre evoluția statului român modern, proiectele politice din secolele XVIII-XIX, unirea principatelor, reformele lui Cuza și politica externă a României în perioada 1916-1920.

Haideți să ne aprofundăm cunoștințele și să înțelegem mai bine contextul și implicațiile acestor momente definitorii din istoria României!

Cerințele de la subiectul I, sesiunea bac istorie 2023

Subiectul I s1 - BACsubiect bac istorie sesiunea august 2023

Răspunsuri subiectul I:
1. Societățile mixte româno-sovietice precizate în sursa A sunt Sovromurile.

2. Din sursa B, informația referitoare la Constituție este că în aprilie 1948 s-a votat o nouă Constituție care instituia de drept Republica Populară Română și transforma Parlamentul în Marea Adunare Națională.

3. Doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B sunt Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej.

4. Litera corespunzătoare sursei care susține că naționalizarea s-a realizat cu rapiditate este B.

5. O relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A este:

– Cauză:
Venit la putere cu sprijinul direct de la Moscova, guvernul Groza a primit presiuni din partea sovieticilor.
Efect: Ca urmare, guvernul Groza și-a dat acceptul în privința exploatării economiei și resurselor naționale odată cu semnarea la Moscova a acordului de colaborare dintre România și Uniunea Sovietică, care a creat baza legală de înființare a Sovromurilor.

6. Două acțiuni la care participă România în politica externă, în perioada „Războiului rece“ sunt:
Aderarea României la Pactul de la Varșovia în 1955, o alianță militară a țărilor comuniste din Europa de Est, sub egida Uniunii Sovietice.
Aderarea României la CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) în 1949, o organizație economică a țărilor socialiste din Europa de Est, destinată să coordoneze și să promoveze dezvoltarea economică a statelor membre.

7. O asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România, este centralizarea puterii și controlul strict al statului asupra tuturor aspectelor vieții sociale și economice. Aceasta s-a manifestat prin promovarea cultului personalității și suprimarea oricărei forme de opoziție sau disidență.

subiect 2 istorie bacalaureat august 2023

Răspunsuri subiectul II

  1. Puterea suzerană a Țării Românești, precizată în sursa dată, este Imperiul Otoman.
  2. Secolul la care se referă sursa dată este secolul al XVII-lea.
  3. Domnul Țării Românești la care se referă sursa dată este Șerban Cantacuzino. O acțiune pe care urmărea să o desfășoare în spațiul balcanic este ideea unei răscoale generale antiotomane în Peninsula Balcanică, prin atragerea bulgarilor și sârbilor, și vizau chiar mai departe, la stăpânirea Constantinopolului.
  4. Din sursa dată, două informații referitoare la relațiile dintre Țara Românească și Imperiul Habsburgic sunt:
    – Domnia lui Șerban Cantacuzino în Ţara Românească ilustrează încercarea de recâștigare a independenței prin apropierea de Imperiul Habsburgic.
       – În politica externă, Șerban Cantacuzino se îndreaptă, încă de la asediul Vienei, spre legături cu Imperiul Habsburgic. 
  5. Punct de vedere referitor la politica internă a domnului Țării Românești: Șerban Cantacuzino a avut o viziune progresistă și centralizatoare, urmărind consolidarea puterii domnești și stabilizarea țării prin suprimarea luptelor boierești și reorganizarea administrativă și economică. Acest punct de vedere este susținut de următoarele informații selectate din sursă:
    – Șerban Cantacuzino a favorizat manifestări politice spre întărirea puterii centrale prin mijloace absolutiste și a urmărit suprimarea luptelor între partidele boierești și realizarea stabilității interne.
       – Domnul a căutat să pună ordine în administrația statului, în viața economică și să intensifice comerțul cu alte state, pentru a consolida baza materială a domniei. 
  6. Un fapt istoric relevant care argumentează afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic participă la acțiuni diplomatice în secolul al XV-lea este Tratatul de la Colomeea din 1485.

Datorită situației geopolitice tensionate și a nevoii de a asigura integritatea și suveranitatea teritoriilor Moldovei în fața amenințărilor externe, Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a inițiat negocieri cu regele Cazimir al IV-lea al Poloniei. Prin acest tratat, Ștefan cel Mare a obținut recunoașterea suveranității sale asupra unor teritorii vitale pentru Moldova, consolidând astfel poziția statului moldovean în regiune. În schimb, el a recunoscut suzeranitatea regelui Poloniei și s-a angajat să plătească un tribut anual. În concluzie, Tratatul de la Colomeea ilustrează modul în care liderii principatelor române au folosit diplomația pentru a naviga într-un peisaj politic complex și pentru a asigura interesele și suveranitatea teritoriilor lor.

Alte exemple: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea Poloniei, Tratatul de la Overchelăuți etc

Cerințele de la subiectul III, sesiunea bac istorie 2023

Subiect 3 bac istorie Subiect 3 bac istorie sesiunea august 2023

Constituirea și evoluția statului român modern

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, spațiul românesc a fost martorul unor transformări semnificative, având la bază dorința de modernizare și de afirmare națională. 

Un exemplu concret al acestui efort este Proclamația de la Islaz din 1848, care a reprezentat un proiect politic ambițios, având ca scop modernizarea și unificarea țărilor române sub o singură conducere.

Un eveniment crucial din perioada 1857-1866 a fost dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești în 1859. 

Datorită acestei alegere, s-a pus baza unirii administrative a celor două principate, marcând astfel nașterea statului român modern. Astfel, a fost un pas esențial în realizarea idealului național al românilor. Mai mult decât atât, sub conducerea lui Cuza, au fost inițiate reforme fundamentale, precum secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară, care au avut ca scop modernizarea societății românești și alinierea acesteia la standardele europene ale vremii.

Aceste reforme, împreună cu unirea principatelor, au creat premisele pentru consolidarea României ca stat național unitar și suveran, capabil să își asume un rol activ pe scena politică europeană.

În ceea ce privește relațiile internaționale ale României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, două momente se disting în mod deosebit. 

Primul este incheierea Convenției româno-ruse în 1877, care a permis trupelor ruse să traverseze teritoriul României pentru a lupta împotriva otomanilor, si prevedea respectarea integrității teritoriale a României. 

Al doilea fapt istoric este participarea României la războiul ruso-otoman din 1877-1878, unde trupele româno-ruse au obținut o victorie crucială la Plevna, iar consecinta independența de stat pentru România.

În privința politicii externe a României în perioada 1916-1920, consider că aceasta a fost determinată de alianța cu Antanta și de dorința de a realiza obiectivele naționale. Una dintre prevederile fundamentale ale alianței României cu Antanta a fost angajamentul acesteia de a sprijini România în obținerea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului de la Austro-Ungaria, în schimbul intrării în război împotriva Puterilor Centrale. Acest angajament a fost crucial pentru decizia României de a intra în război, având în vedere aspirațiile naționale ale românilor din aceste teritorii.

O a doua prevedere esențială a fost promisiunea Antantei de a oferi sprijin militar și logistic României în lupta împotriva inamicilor. Deși acest sprijin a fost uneori insuficient sau întârziat, a reprezentat un element cheie în strategia militară a României pe parcursul conflictului. 

Deoarece România s-a alăturat Antantei în Primul Război Mondial, a reușit să obțină recunoașterea unirii cu Transilvania la Conferința de Pace de la Paris din 1919. Așadar, implicarea activă în politica externă și alianțele strategice au permis României să își atingă obiectivele naționale și să se afirme ca stat suveran și unitar pe scena europeană.

În concluzie, evoluția statului român modern a fost marcată de eforturi interne de modernizare și consolidare, dar și de o politică externă activă și strategică, care a permis României să își realizeze obiectivele naționale și să se afirme ca actor important în Europa.

Ce spun elevii care au folosit i-școala?

1 2 - BAC
2 - BAC

Ce spun elevii care au folosit i-școala?

Excelent! Profesionalism, seriozitate, talent, dedicare. Felicitări întregii echipe care a contribuit/contribuie la realizarea și îmbunătățirea acestei platforme!
Cursurile sunt foarte bine structurate si frumos prezentate. Le recomand cu toata increderea, mi-au fost de mare ajutor. Multumesc echipei I-scoala!
referinte pregatire BAC
testimonial pregatire bacalaureat
testimonial pregatire bacalaureat
Am avut nevoie pentru istorie de i-scoala si este foarte bun! M-a ajutat sa invat singura toata materia fiind video retinand mai usor. Am vorbit si cu Dl Profesor si m-a indrumat si dumnealui. Acesti 100 lei sunt cei mai buni 100 lei cheltuiti din viata mea! Am recomandat si serviciile dvs.mai departe.
Recomand, se pot lua note foarte mari! Eu am luat 9.5 la istorie mulțumita aplicatiei!
Recomand cu drag ! Cursurile sunt structurate foarte bine și atragatoare !
Recomand cu tot dragul! Cursurile sunt bine structurate și pe înțelesul tuturor.

Abonează-te la newsletter

Lasă-ne adresa de email și noi revenim cu resurse la tine