Succesul la examenul de Bacalaureat depinde de înțelegerea corectă a principalelor concepte istorice. Acest articol structurează informațiile esențiale despre autonomiile locale și instituțiile centrale medievale din spațiul românesc, un subiect frecvent întâlnit la examenul de Bacalaureat.
Autonomiile locale (sec. IX-XIV)
Autonomiile locale reprezintă primele forme de organizare politică pe teritoriul românesc, evoluând din obștile sătești. Obștea sătească a fost nucleul din care s-au dezvoltat formațiunile politice mai ample, având ca principală caracteristică proprietatea comună asupra pământului și conducerea colectivă.
Caracteristicile autonomiilor locale:
- Conducere reprezentată de cnezi, voievozi sau jupani
- Teritorii definite geografic („țări”, „câmpuri”, „codri”, „ocoale”)
- Grade diferite de independență față de puterile vecine
- Evoluție dinspre conducerea colectivă spre autoritatea individualizată
Autonomiile locale reprezintă primele forme de organizare politică pe teritoriul românesc, evoluând din obștile sătești. Obștea sătească a fost nucleul din care s-au dezvoltat formațiunile politice mai ample, având ca principală caracteristică proprietatea comună asupra pământului și conducerea colectivă.
Caracteristicile autonomiilor locale:
- Conducere reprezentată de cnezi, voievozi sau jupani
- Teritorii definite geografic („țări”, „câmpuri”, „codri”, „ocoale”)
- Grade diferite de independență față de puterile vecine
- Evoluție dinspre conducerea colectivă spre autoritatea individualizată
Principalele autonomii locale atestate documentar:
În Transilvania (sec. IX-XI):
- Voievodatul lui Gelu – menționat în cronica Gesta Hungarorum
- Voievodatul lui Menumorut
- Voievodatul lui Glad
La sud de Carpați (sec. XIII):
- Voievodatul lui Litovoi
- Voievodatul lui Seneslau
- Cnezatele lui Ioan și Farcaș
În Moldova și Dobrogea:
- Formațiuni atestate în cronica lui Nestor
- Autonomii cu legături cu Imperiul Bizantin în Dobrogea
Surse documentare importante:
- Gesta Hungarorum (Cronica Anonimului) – atestă existența voievodatelor conduse de Gelu, Menumorut și Glad
- Legenda Sfântului Gerard – menționează voievodatul lui Ghiula și al lui Ahtum
- Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247) – documentează existența Țării Severinului și a voievodatelor lui Litovoi, Ioan și Farcaș
Instituțiile centrale medievale (sec. XIV-XVIII)
- Statul medieval românesc a fost o monarhie condusă de un domnitor, cu instituții centrale care au evoluat de-a lungul timpului, în special în relație cu puterea otomană.
Domnia (cea mai importantă instituție)
Caracteristici:
- Sistem de succesiune ereditar-electiv
- Autoritate deplină în problemele interne (inițial)
- Limitarea progresivă a puterii până în sec. XVIII (când domnitorii devin funcționari numiți de Imperiul Otoman)
Atribuțiile domnitorului:
Pe plan intern:
- Politice și executive (conducerea statului)
- Militare (comandant suprem al oastei)
- Administrative și fiscale
- Religioase (protector al bisericii)
Pe plan extern:
- Încheierea de tratate
- Declararea războiului
- Trimiterea și primirea soliilor
Însemnele puterii: coroana, buzduganul, sceptrul
Sfatul domnesc (Divanul)
Instituție cu rol consultativ și juridic, formată inițial din marii boieri, apoi din boierii cu dregătorii.
Dregătorii importante:
- Banul (Oltenia)
- Portarul Sucevei (Moldova)
- Vornicul, logofătul, vistierul, spătarul, paharnicul, etc.
Adunarea țării
Instituție convocată în situații excepționale, formată din reprezentanții stărilor privilegiate.
Caracteristici:
- Neperiodică (convocată doar în situații importante)
- Formată din reprezentanți ai boierimii mari, mijlocii și mici
- Decidea asupra impozitelor, măsurilor administrative și războaielor
- Confirma alegerea domnitorului
Alte instituții importante:
- Organizarea administrativă (județe, ținuturi)
- Armata – formată din oastea cea mică (permanentă) și oastea cea mare (convocată în situații excepționale)
Recomandări pentru examen
La examenul de Bacalaureat, este esențial să cunoașteți:
- Principalele autonomii locale și sursele care le atestă
- Caracteristicile și atribuțiile instituției domniei
- Rolul și componența sfatului domnesc și a adunării țării
- Evoluția acestor instituții în raport cu influența otomană
Pentru un punctaj maxim la întrebările referitoare la autonomiile locale, menționați: existența obștilor sătești ca nucleu, diferențierea socială, individualizarea conducerii sau unirea obștilor în formațiuni mai mari.
Stăpânirea acestor concepte vă va asigura succesul la examenul de Bacalaureat și o înțelegere mai profundă a evoluției politice din spațiul românesc medieval.
